Conducerea Academiei de Stiinte Medicale

Presedinte

Prof. Dr. Irinel POPESCU

Vicepresedinti

Prof. Dr. Eduard APETREI

Prof. Dr. Dan COLITA

Prof. Dr. Radu DEAC

Secretar general

Acad. Mircea IFRIM

Consilieri

Dr Simona Dima

Dr Emanuel Galetescu

Serviciu financiar / contabilitate, administrativ

Ec. Ioan Dumitru Vladulescu

Ec. Maria Ursu

Ref. Nicoleta Barariu

Ref. Stefania Grozea

Secretariatul General anunţă că, în urma demersurilor preşedintelui ASM, prof dr Irinel Popescu, săptămanalul VIAŢA MEDICALĂ va pune la dispoziţia Academiei de Ştiinţe Medicale o rubrică permanentă, ceea ce va contribui substanţial la creşterea vizibilităţii ASM în plan public.

În acest sens sunteţi invitaţi a susţine această rubrică prin pregătirea unor materiale din specialitatea dvs - date recente, tendinţe actuale, manifestări etc. Vă rugăm a ne înainta aceste materiale (3 - 4 pagini, la două rânduri), pe adresa Secretarului General: <adsm.adsm@yahoo.com>.

In atentia membrilor titulari, corespondenti si de onoare,
In vederea publicarii Anuarului ASM pentru anul 2012, va rugam sa ne trimiteti un curriculum vitae actualizat care sa nu depaseasca o pagina A4, la un rand. Dorim sa fie corectate inexactitatile aparute in Anuarul din 2010.    //    Secretariatul General

SCURT ISTORIC

     Academia de Stiinte Medicale exista de aproape 70 ani, de la 17 aprilie 1935, cand camerele legiuitoare ale Romaniei au votat in sedinta din 11 si 12 aprilie 1935, legea prin care se infiinta Academia de Medicina (promulgata prin Decretul Regal nr.1076 din acelasi an si publicata in Monitorul Oficial) ca institutie de specialitate, ”deosebita de Academia Romana – inalta institutie”. Expunerea de motive la aceasta lege a fost facuta de primul presedinte al Academiei de Medicina – Prof. Daniel Danielopolu, iar existenta ei in timp de 70 ani a exprimat nevoia societati romanesti de a dispune de un for medical academic, de un corp profesional de elita, constituit din personalitati recunoscute pentru contributia lor la dezvoltarea aspectelor teoretice si practice ale biomedicinei, medicinei clinice, sanatatii publice, disciplinelor farmaceutice ori ale tehnologiilor medicale.

     Academia de Stiinte Medicale nu a abandonat de-a lungul existentei sale scopurile, care au stat la baza infiintarii ei in anul 1935. Astfel, Academia de Medicina avea 2 scopuri majore:

     - de a contribui la progresul cunostintelor stiintifice in domeniul medicinei umane si altora, care au legatura cu medicina, si a le dezvolta in tara noastra;
     - de a studia si a discuta obiectivele stiintifice ale organizarii sanitare, asistentei si asigurarilor sociale si a-si da avizul pe baza concluziilor stabilite.

     Academia de Medicina avea o autonomie organizatorica si administrativa, iar in structura si functionarea ei o diviziune stiintifica si una de organizare. Diviziunea stiintifica cuprindea 6 sectiuni de specialitate, iar, in anul 1935, membri acesteia numarau, 41 de personalitati validate de plenul Academiei. Diviziunea de organizare dispunea de 2 comisii permanente: una de sanatate publica, asistenta si asigurari sociale si alta de invatamant medical si farmaceutic. “Pentru orice modificare de lege sau regulament privitor la organizarea sanatatii publice, ministerele corespunzatoare trebuiau sa ceara avizul Academiei”, care avea un caracter consultativ si insotea legea in Consiliul Legislativ. De asemenea, Academia de Medicina putea propune autoritatilor, din proprie initiativa, diferite modificari in toate problemele de organizare sanitara, asistenta sociala si invatamant medical ori farmaceutic.

     Intre anii 1948 si 1969, apare eclipsa Academiei de Medicina prin incorporarea ei in sectia de stiinte medicale a Academiei Romane, ca urmare a reformei acesteia din urma. Ea reapare ca Academia de Stiinte Medicale in 1969, prin decret al Consiliului de Stat. In 1990, asistam la reificarea Academiei de Stiintei Medicale, infiintarea de filiale, sectii noi de specialitate si institute de cercetari medicale aflate in subordinea ei.

     In 1992, se actualizeaza statutul Academiei de Stiinte Medicale, ocazie cu care apar dezvoltari noi de activitati in domeniile   bioeticii,   informaticii medicale,   retelelor operationale de telemedicina si a comunicarii curente cu filialele din tara, precum si cu unele institutii academice din strainatate.

     Progresele stiintelor medicale si nevoile de schimbare ale societatii au pus in fata membrilor academiei, probleme noi de natura medicala, etica si organizatorica. Astfel, poate ca, in prezent mai mult decat in trecut, societatea romaneasca si autoritatile publice doresc sa existe o institutie la care sa poata apela pentru consiliere si avizare in probleme controversate sau noi ale medicinei, cum sunt cele care privesc genomul uman, clonarea biotehnologia medicala, imunologia clinica, transplantul de organe, fertilizarea in vitro, tehnologia informatiei, eutanasia etc.