×

Statutul Academiei de Ştiinţe Medicale din 07.10.2004

Parte integrantă din Hotărâre 1665/2004

În vigoare de la 20 octombrie 2004

Consolidarea din data de  25 martie 2024  are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 963 din 20 octombrie 2004

Include modificările aduse prin următoarele acte: HG 1306/2005; HG 630/2007; HG 877/2013; HG 641/2017. Ultimul amendament în 03 octombrie 2017.

(Puteţi consulta statutul AICI.)

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. – (1) Academia de Ştiinţe Medicale, denumită în continuare A.S.M., este instituţie publică de interes naţional în domeniul cercetării ştiinţifice medicale şi farmaceutice, de consacrare academică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii.

(2) Sediul S.M. se află în municipiul Bucureşti, şos. Ştefan cel Mare nr. 19-21, sectorul 2.

(3) S.M. este for ştiinţific naţional care reuneşte personalităţi consacrate din domeniile medical şi farmaceutic, fiind continuatoarea Academiei de Ştiinţe Medicale înfiinţată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 590/1969.

Art. 2. – A.S.M. are ca obiect de activitate:

a) dezvoltarea ştiinţelor medicale şi farmaceutice în scopul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei;

b) promovarea pe plan naţional a cercetărilor ştiinţifice din domeniile biomedicinei, medicinei clinice, medicinei fundamentale, medicinei preventive, sănătăţii publice şi ştiinţelor farmaceutice;

c) coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniile de vârf ale biomedicinei fundamentale şi aplicative, desfăşurată în unităţile aflate în coordonarea sau în subordonarea Ministerului Sănătăţii ori în alte unităţi de profil.

Art. 3. – În realizarea obiectului său de activitate A.S.M. colaborează cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Academia Română, precum şi cu alte ministere, instituţii de învăţământ superior de medicină şi farmacie, instituţii şi unităţi de profil.

(2) A.S.M. poate elabora şi coordona, alături de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, proiecte de colaborare în domeniile de interes.

 

CAPITOLUL II

Organizare şi funcţionare

 

Art. 4. – A.S.M. are în componenţa sa membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare. Numărul maxim al membrilor titulari şi al membrilor corespondenţi este de 231, din care 190 membri titulari. Numărul membrilor de onoare, cetăţeni români, nu poate depăşi 30% din totalul membrilor titulari şi corespondenţi. Numărul membrilor de onoare, cetăţeni străini, este nelimitat.

Art. 5. – (1) În cazul în care un membru al A.S.M. este condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă săvârşită cu intenţie, Adunarea generală a A.S.M. hotărăşte excluderea acestuia din rândul membrilor săi.

(2) Membrii titulari  şi  membrii  corespondenţi  sunt  cetăţeni  români  aleşi  dintre  personalităţile  ştiinţifice  de prestigiu care s-au distins prin activitate şi realizări remarcabile în domeniul cercetării ştiinţifice medicale şi farmaceutice.

(3) Membrii de onoare sunt cetăţeni români şi străini care s-au remarcat prin realizările şi contribuţiile lor la dezvoltarea ştiinţelor din domeniile preocupărilor S.M.

(4) Dacă un membru al S.M. se abate de la normele eticii prin plagiat sau delaţiune, Comisia de etică şi deontologie medicală a A.S.M., la sesizarea oricărui academician sau din oficiu, va analiza situaţia şi va propune Adunării generale una dintre următoarele măsuri: avertismentul scris, votul de blam, votul de blam cu avertisment şi excluderea.

Art. 6. – A.S.M. poate acorda şi titlul de membru post-mortem.

Art. 7. – (1) Propunerile de candidaţi pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secţiilor ştiinţifice de specialitate, iar candidaţii sunt aleşi din rândul membrilor corespondenţi pe baza criteriilor prevăzute la art. 71.

(11) Promovarea de la titlul de membru corespondent la cel de membru titular se realizează la un interval de minimum 5 ani de la momentul alegerii ca membru corespondent şi numai în temeiul unui nou memoriu de activitate şi al unui nou dosar ce va fi evaluat în baza criteriilor prevăzute la art. 71.

(2) Propunerile de candidaţi pentru membrii corespondenţi se fac de către membrii titulari şi membrii corespondenţi ai S.M., de către secţiile ştiinţifice de specialitate, de filialele teritoriale, de institutele şi centrele medicale clinice ori de instituţiile de învăţământ superior medical şi farmaceutic, dintre personalităţile ştiinţifice, pe baza criteriilor prevăzute la art. 71.

(3) Propunerile de candidaţi pentru membrii de onoare se fac de către membrii titulari, de secţiile ştiinţifice de specialitate şi de senatele universităţilor de medicină şi

(4) Propunerile de candidaţi pentru membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare se transmit filialelor teritoriale spre analiză, acestea urmând a comunica biroului Consiliului ştiinţific un aviz Adunarea generală a A.S.M. adoptă aceste propuneri în condiţiile realizării cvorumului, cu jumătate plus unu din numărul total de voturi.

(5) Propunerile de candidaţi sunt adoptate de adunarea generală, în urma deliberării şi a votului

(6) Propunerile de candidaţi pentru membrii titulari şi membrii de onoare se votează numai de către membrii titulari.

(7) Propunerile de candidaţi pentru membrii corespondenţi se votează de membrii titulari şi de membrii corespondenţi.

(8) Dosarele şi propunerile se analizează de către biroul consiliului ştiinţific şi se prezintă spre avizare consiliului ştiinţific, care le supune votului Adunării generale a S.M.

Art. 71. – (1) Criteriile în baza cărora sunt aleşi membrii titulari sau membrii corespondenţi sunt următoarele:

a) deţinerea gradului didactic de profesor universitar;

b) activitatea didactică concretizată prin publicarea de cursuri, manuale de specialitate şi monografii;

c) fondarea unor specialităţi şi discipline noi şi/sau fondarea unor instituţii medicale, de învăţământ medical, asociaţii sau fundaţii care sprijină pacienţii, care apără interesele corpului medical, care susţin, organizează şi desfăşoară, în condiţiile legii, activitate didactică, ştiinţifică în domeniul medical sau care promovează misiuni ce urmăresc dezvoltarea medicinei, a cercetării medicale fundamentale şi clinice;

d) activitatea desfăşurată în sprijinul S.M. concretizată prin participarea în echipe de cercetare ştiinţifică ale A.S.M., în grupurile de lucru constituite de A.S.M. pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, cu modificările şi completările ulterioare, formularea de puncte de vedere în promovarea pe plan naţional a cercetărilor ştiinţifice din domeniu;

e) activitatea ştiinţifică şi de cercetare concretizată prin publicarea de articole ştiinţifice în reviste de profil cotate/indexate.

(2) Criteriile prevăzute la alin. (1) lit. a) – d) vor avea împreună o pondere de 70% în evaluarea candidatului, în timp ce criteriul prevăzut la alin. (1) lit. e), analizat din perspectivă calitativă, va avea o pondere de 30%.

Art. 8. – Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai A.S.M. au următoarele drepturi:

a) să ia parte la lucrările secţiei ştiinţifice de specialitate şi a filialei de care aparţin, precum şi la lucrările Adunării generale a S.M.;

b) să ia parte la manifestările ştiinţifice iniţiate de S.M., de secţiile ştiinţifice de specialitate sau de filialele din care fac parte;

c) să interpeleze conducerea S.M., a secţiilor ştiinţifice de specialitate şi a filialelor în Adunarea generală a A.S.M. asupra unor probleme de interes pentru A.S.M.

Art. 9. – (1) Membrii titulari şi membrii corespondenţi participă la vot şi la luarea deciziilor în condiţiile prevăzute în prezentul statut.

(2) Membrii titulari şi membrii corespondenţi au dreptul de a solicita să fie trecuţi de Adunarea generală a A.S.M. în rândul membrilor de onoare şi, respectiv, în rândul membrilor titulari ai A.S.M.

Art. 10. – Membrii  titulari,  membrii  corespondenţi  şi  membrii  de  onoare  au  îndatorirea  să  contribuie  prin activitatea lor la progresul ştiinţelor medicale şi tehnologiei şi să se implice în întreaga viaţă academică.

Art. 11. Abrogat(ă) A.S.M. îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor ştiinţifice de specialitate, al filialelor

Art. 12. – teritoriale şi al aparatului de lucru propriu.

Art. 13. – (1) Secţiile ştiinţifice de specialitate sunt următoarele:

a) Secţia de cercetări biomedicale;

b) Secţia de cercetări clinice de medicină internă;

c) Secţia de chirurgie clinică şi experimentală;

d) Secţia de pediatrie şi dezvoltare a copilului;

e) Secţia de medicină preventivă şi sănătate publică;

f) Secţia de medicină comparată;

g) Secţia de medicină dentară;

h) Secţia de cercetări farmaceutice;

i) Secţia de tehnologia investigaţiilor

(2) Secţia ştiinţifică de specialitate este condusă de un birou format din preşedinte, 3-5 membri şi un secretar ştiinţific.

Art. 14. – (1) Preşedintele secţiei este ales dintre membrii titulari, iar membrii biroului sunt aleşi dintre membrii titulari sau dintre membrii corespondenţi, pentru un mandat de 4 ani. Pentru a fi ales, candidatul trebuie să întrunească două treimi din numărul de voturi ale membrilor cu drept de vot prezenţi, în condiţiile realizării cvorumului.

(2) În cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei este asigurată de către un membru al biroului secţiei, iar în caz de indisponibilitate mai mare de 6 luni sau de demisie, se alege un nou preşedinte pe durata rămasă până la încheierea mandatului iniţial de 4

(3) Secretarul ştiinţific al secţiei realizează lucrările curente ale secţiei şi este numit de Consiliul ştiinţific al A.S.M., la propunerea secţiei de

Art. 15. – În domeniul lor de activitate, secţiile A.S.M. au următoarele atribuţii:

a) fac propuneri de membri corespondenţi şi titulari, precum şi de membri de onoare ai S.M.;

b) fac propuneri pentru direcţiile prioritare de cercetare multidisciplinară, precum şi pentru comenzi de cercetare în cadrul unor granturi;

c) avizează ofertele de cercetare ştiinţifică primite din partea unităţilor de cercetare medicală şi farmaceutică; analizează rapoartele lor anuale şi fac propuneri conducerii S.M. privind finanţarea acestor oferte în forma de granturi;

d) evaluează rezultatele obţinute, precum şi contribuţiile cercetărilor ştiinţifice la rezolvarea problemelor de ocrotire a sănătăţii;

e) avizează rapoartele anuale ale filialelor S.M.;

f) avizează, la solicitarea conducerii S.M., posturile de cercetare şi dotările tehnice din unităţile de cercetare din domeniul propriu de activitate;

g) fac propuneri pentru deplasări în străinătate pentru perfecţionare-specializare sau schimburi de experienţă.

Art 16. – (1) Pentru facilitarea coordonării activităţilor de cercetare ştiinţifică, A.S.M. organizează în centrele universitare medicale şi farmaceutice filiale teritoriale ale A.S.M., unităţi fără personalitate juridică.

(2) Organele de conducere, care sunt preşedintele şi secretarul, sunt alese de membrii filialei prin vot secret şi sunt confirmate de conducerea S.M.

(3) Filialele funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, adoptat de Adunarea generală a S.M., şi reunesc toţi membrii din zonele respective.

Art. 17. – (1) În cadrul A.S.M., prin hotărâre a Consiliului ştiinţific se pot organiza comisii ştiinţifice de specialitate şi colective de lucru permanente sau temporare, în coordonarea Consiliului ştiinţific al A.S.M., a secţiei ştiinţifice de specialitate sau, după caz, a filialei teritoriale.

(2) La nivelul Adunării generale a S.M. va funcţiona o comisie de etică şi deontologie medicală şi o comisie de bioetică a medicamentului şi a dispozitivelor medicale. Atribuţiile acestor comisii se stabilesc prin regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, în condiţiile Legii nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Comisiile prevăzute la (2) au un rol consultativ.

Art. 18. – (1) A.S.M. dispune de un aparat propriu, format din 15 posturi, încadrat cu personal ştiinţific, tehnic, economic, juridic şi administrativ, care asigură activitatea curentă, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Ministerului Sănătăţii pentru unităţile subordonate.

(11) A.S.M. poate dispune de un aparat propriu de cercetare-dezvoltare ştiinţifică medicală, încadrat cu personal de specialitate, cu respectarea numărului de posturi alocate prevăzute la alin. (1).

(2) Structura organizatorică şi atribuţiile personalului din aparatul propriu se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de Adunarea generală a S.M.

(3) Salarizarea personalului prevăzut la (1) se face în conformitate cu dispoziţiile aplicabile personalului bugetar.

Art. 19. – (1) Următoarele structuri de cercetare îşi pot desfăşura activitatea în coordonarea ştiinţifică a A.S.M.:

a) nuclee;

b) colective;

c) laboratoare;

d) secţii;

e) departamente;

f) institute în care se desfăşoară activitate de asistenţă medicală, de învăţământ şi cercetare ştiinţifică medicală şi institute în care se desfăşoară numai activitate de cercetare ştiinţifică medicală, care au personalitate juridică şi sunt în subordinea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii;

g) instituţii fără personalitate juridică, în care se desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică medicală, grefate pe clinici sau secţii.

(2) Structurile de cercetare ştiinţifică medicală prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) pot funcţiona atât în institute în care se desfăşoară numai activitate de cercetare ştiinţifică medicală, cât şi în celelalte unităţi sanitare cu sau fără paturi, în care se desfăşoară şi activitate de asistenţă medicală şi învăţământ.

CAPITOLUL III

Organele de conducere ale A.S.M.

 

Art. 20. – Organele de conducere ale A.S.M. sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul ştiinţific;

c) biroul executiv al consiliului ştiinţific;

d) preşedintele.

Art. 21. – (1) Forul suprem de conducere al A.S.M. este Adunarea generală a A.S.M., alcătuită din membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare.

(2) La Adunarea generală a S.M. pot participa ca invitaţi fără drept de vot reprezentanţi ai institutelor de cercetare, unităţilor de învăţământ superior, ministerelor de specialitate şi beneficiarilor activităţii de cercetare.

(3) Adunarea generală a S.M. este legal constituită în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi. Hotărârile Adunării generale a A.S.M. se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

(4) Dacă la prima convocare nu este întrunit numărul legal de două treimi din numărul membrilor, se convoacă, în termen de maximum 30 de zile, o nouă adunare care se consideră legal constituită în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al În cazul în care nici la a doua convocare nu este întrunit numărul legal de membri, se convoacă, în termen de maximum 10 zile, o nouă adunare care se consideră legal constituită cu numărul membrilor prezenţi.

(5) Adunarea generală a S.M. se întruneşte în sesiuni ordinare o dată pe an şi în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie, la solicitarea Consiliului ştiinţific al A.S.M. sau a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor A.S.M.

 (6)

Art. 22. – Adunarea generală a A.S.M. are următoarele atribuţii principale:

a) alege, prin vot secret, noii membri de onoare, membrii titulari şi membrii corespondenţi, în limita locurilor devenite vacante, pe baza listelor avizate de Consiliul ştiinţific al S.M.;

b) alege, prin vot secret, preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general dintre membrii titulari;

c) stabileşte priorităţile de cercetare ştiinţifică din domeniile S.M.;

d) adoptă statutul S.M., care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii;

d1) alege din rândul vicepreşedinţilor un vicepreşedinte executiv;

e) avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al S.M.;

f) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al secţiilor ştiinţifice de specialitate şi al filialelor teritoriale ale S.M.;

g) stabileşte măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţii S.M.;

h) decernează premiile anuale ale S.M. în şedinţe solemne;

i) hotărăşte excluderea membrilor S.M. în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (1);

j) aprobă darea de seamă asupra activităţii desfăşurate între două adunări generale, precum şi programele de activitate ştiinţifică anuală şi de perspectivă;

k) aprobă programe pentru valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în domeniul medical şi farmaceutic şi pentru îmbunătăţirea asistenţei

Art. 23. – (1) Între sesiunile Adunării generale a A.S.M. organul de conducere al A.S.M. este consiliul ştiinţific, alcătuit din preşedinte, 3 vicepreşedinţi, dintre care unul cu rol executiv, secretarul general şi preşedinţii filialelor teritoriale.

(2) La şedinţele Consiliului ştiinţific al S.M. pot fi invitaţi şi alţi specialişti, în funcţie de problemele luate în discuţie.

(3) Şedinţele Consiliului ştiinţific al S.M. sunt statutar constituite în prezenţa a jumătate plus unu din numărul membrilor săi. Hotărârile se iau prin vot, cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

(4) Şedinţele Consiliului ştiinţific al S.M. se ţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este nevoie.

Art. 24. – Consiliul ştiinţific al A.S.M. are următoarele atribuţii principale:

a) îndeplineşte hotărârile Adunării generale a S.M.;

b) adoptă hotărâri referitoare la orientarea, realizarea şi coordonarea activităţii ştiinţifice;

c) iniţiază şi dezvoltă colaborări în domeniul cercetării ştiinţifice cu Academia Română, instituţii ştiinţifice, institute de învăţământ superior şi alţi parteneri interesaţi;

d) stabileşte, la propunerea preşedintelui, alte atribuţii ale secretarului general;

d1) alege din rândul vicepreşedinţilor un vicepreşedinte executiv;

e) stabileşte măsuri pentru menţinerea integrităţii patrimoniului S.M.;

f) adoptă hotărâri privind prioritatea obiectivelor de cercetare şi face propuneri de eligibilitate a proiectelor şi temelor de cercetare în domeniul medical şi farmaceutic;

g) stabileşte relaţii ştiinţifice cu academii şi instituţii similare din străinătate şi hotărăşte cu privire la afilierea A.S.M. la organisme ştiinţifice internaţionale;

h) hotărăşte convocarea Adunării generale a S.M.;

i) examinează şi avizează propunerile secţiilor şi ale filialelor privind alegerea de noi membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare;

j) propune Ministerului Sănătăţii criteriile pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică medicală şi farmaceutică;

k) avizează contractele de cercetare încheiate între spitale şi finanţatorul cercetării;

l) avizează, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, spitalele clinice şi universitare, institutele, clinicile şi secţiile clinice care solicită să primească statut de centru de excelenţă pentru activităţi medicale;

m) prezintă Adunării generale a S.M. darea de seamă şi rapoartele asupra activităţii A.S.M., precum şi programe de activitate;

n) întocmeşte şi supune spre avizare bugetul de venituri şi cheltuieli al S.M.;

o) confirmă rezultatele alegerii conducerilor secţiilor ştiinţifice şi

p) propune regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de bioetică a medicamentului şi îl supune spre aprobare Adunării generale a S.M.;

q) propune regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de etică şi deontologie medicală şi îl supune spre aprobare Adunării generale a S.M.

Art. 25. – Consiliul ştiinţific al A.S.M. răspunde în faţa Adunării generale a A.S.M. pentru întreaga activitate.

Art. 26. – (1) Între şedinţele Consiliului ştiinţific al A.S.M. conducerea operativă este asigurată de biroul executiv al Consiliului ştiinţific al A.S.M., alcătuit din preşedintele A.S.M., 3 vicepreşedinţi şi secretarul general al A.S.M.

(11) La şedinţele biroului executiv al Consiliului ştiinţific al A.S.M. participă în calitate de invitaţi de onoare, fără drept de vot, foştii preşedinţi ai A.S.M. care au deţinut minimum două mandate de preşedinte.

(2) Şedinţele ordinare ale biroului executiv al Consiliului ştiinţific al A.S.M. au loc lunar sau ori de câte ori este nevoie şi se convoacă de preşedinte.

(3) Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al S.M. stabileşte măsuri şi ia decizii pentru îndeplinirea hotărârilor Consiliului ştiinţific al A.S.M. şi pentru rezolvarea problemelor curente. Răspunde faţă de Consiliul ştiinţific al A.S.M. pentru buna desfăşurare a întregii activităţi a A.S.M.

(4) Hotărârile biroului executiv al Consiliului ştiinţific al S.M. se iau prin vot deschis, cu majoritate simplă.

Art. 27. – (1) Preşedintele A.S.M. este preşedintele consiliului ştiinţific şi al biroului executiv şi are următoarele atribuţii:

a) conduce şi îndrumă întreaga activitate a S.M. pe baza hotărârilor Adunării generale a A.S.M. şi ale Consiliului ştiinţific al A.S.M.;

b) reprezintă S.M. în relaţiile cu terţii şi este ordonator de credite;

c) asigură legătura permanentă cu Ministerul Sănătăţii şi cu alte ministere;

d) reprezintă şi angajează S.M., în condiţiile legii, în relaţiile cu persoane juridice şi fizice române şi străine şi informează Consiliul ştiinţific al A.S.M. asupra acţiunilor întreprinse şi a rezultatelor acestora;

e) convoacă şi prezidează şedinţele adunării generale a S.M., ale Consiliul ştiinţific al A.S.M. şi ale Biroului executiv al consiliului ştiinţific al A.S.M.;

f) asigură îmbunătăţirea activităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile S.M.;

g) emite decizii în executarea hotărârilor Adunării generale a S.M., ale Consiliului ştiinţific al A.S.M., precum şi în exercitarea atribuţiilor proprii;

h) răspunde de patrimoniul S.M.

i) stabileşte şi revizuieşte periodic atribuţiile vicepreşedinţilor.

(2) În cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita prerogativele pe o perioadă mai mare de 30 de zile, va desemna în vederea exercitării acestora pe unul dintre vicepreşedinţi, prin delegare de competenţă; în caz de indisponibilitate mai mare de 6 luni, se va proceda la alegerea unui nou preşedinte pe durata corespunzătoare încheierii mandatului.

Art. 28. – Secretarul general al A.S.M. are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte şi ia măsuri de îndeplinire a hotărârilor Adunării generale a S.M., ale Consiliul ştiinţific al A.S.M. şi ale biroului executiv al acestuia;

b) coordonează şi răspunde de activitatea aparatului de lucru al S.M.;

c) pregăteşte documentele de lucru pentru Adunarea generală a S.M., şedinţele Consiliului ştiinţific al A.S.M. şi ale Biroului executiv al Consiliului ştiinţific al A.S.M.;

d) urmăreşte activitatea curentă a secţiilor ştiinţifice de specialitate şi a filialelor teritoriale;

e) coordonează activitatea de editare a publicaţiilor S.M.;

f) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al S.M. şi de preşedintele A.S.M.

g) răspunde de întocmirea şi expedierea corespondenţei S.M. şi de relaţiile funcţionale dintre A.S.M. şi alte instituţii;

h) răspunde, alături de preşedinte, de activitatea economico-financiară.

Art. 281. – Vicepreşedintele executiv are ca sarcină coordonarea activităţii secretarului general în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 28.

Art. 29. – (1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general ai A.S.M. sunt aleşi de Adunarea generală a A.S.M. pentru un mandat de 4 ani, având dreptul de a fi realeşi pentru încă un mandat.

(2) Pentru alegerea preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a secretarului general al S.M., hotărârile se adoptă cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul membrilor A.S.M. prezenţi, în condiţiile realizării cvorumului.

(3) Şedinţele Adunării generale a S.M. pentru alegerea organelor de conducere ale A.S.M. sunt conduse de un prezidiu propus de Adunarea generală a A.S.M. şi format din 3-5 membri titulari care nu candidează.

(4) Candidaturile pentru preşedinte, vicepreşedinţi şi secretarul general ai S.M. se depun cu 30 de zile înaintea datei de desfăşurare a Adunării generale a A.S.M. în care au loc alegerile, de către secţiile ştiinţifice, filialele teritoriale şi, în nume propriu, de către membrii titulari şi corespondenţi ai A.S.M.

(5) În Adunarea generală a S.M. se supun la vot toate candidaturile avizate de Consiliul ştiinţific al A.S.M.

(6) Se declară aleşi pentru fiecare funcţie candidaţii care au obţinut jumătate plus unu din numărul voturilor, în ordinea descrescătoare a voturilor favorabile

Art. 30. – Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general ai A.S.M. încetează la expirarea duratei prevăzute la art. 29 alin. (1).

CAPITOLUL IV

Finanţarea activităţii A.S.M.

 

Art. 31. – (1) Finanţarea activităţii A.S.M. se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 264/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Veniturile proprii ale S.M. se obţin din activităţile realizate conform obiectului de activitate, pe bază de contract cu instituţii publice sau private. Utilizarea veniturilor se face în condiţiile legii, pentru cheltuielile curente şi de capital.

(3) S.M. poate primi donaţii, sponsorizări şi orice bunuri sau valori care servesc misiunii sale.

Art. 32. – Relaţiile dintre A.S.M., secţiile ştiinţifice şi filialele teritoriale se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al A.S.M., aprobat de Adunarea generală a A.S.M.

 

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 33. – (1) A.S.M. are în dotare un parc auto propriu format dintr-un autovehicul.

(2) Consumul lunar de carburanţi pentru aparatul de lucru este de 150 litri lunar.

Art. 34. – Prezentul statut poate fi modificat sau completat la propunerea Adunării generale a A.S.M. Modificările şi completările intră în vigoare după aprobarea acestora prin hotărâre a Guvernului şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 35. – Regulamentul de organizare şi funcţionare al secţiilor ştiinţifice de specialitate şi al filialelor teritoriale se adoptă de Adunarea generală a A.S.M. în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului statut în Monitorul Oficial al României, Partea I.