×

Planul Strategic de Cercetare al Academiei de Științe Medicale

Scopul planului strategic de cercetare al Academiei de Științe Medicale

Cercetarea şi inovarea în domeniul sănătăţii reprezintă unul dintre instrumentele esenţiale de dezvoltare şi implementare a conceptului de medicină bazată pe dovezi prin furnizarea de noi tehnologii sau metode noi de diagnostic şi tratament care vor conduce la o îmbunătăţire a calităţii asistenţei medicale furnizate, cu impact determinant asupra creşterii speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii pacienţilor.

Implementarea unor proiecte de cercetare va conduce, implicit, la o creştere a eficienţei în sectorul sanitar întrucât determină o diminuare în timp a fondurilor cheltuite pentru diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor, folosind metodologii moderne de diagnostic şi tratament, de tipul celor care vor fi generate de către rezultatele proiectelor de cercetare.

Obiectivele planului strategic de cercetare al Academiei de Științe Medicale se bazează pe promovarea cercetării şi inovării în sănătate şi vizează următoarele componente:

a. Dezvoltarea capacităţii de cercetare, dezvoltare, inovare pentru sectorul de sănătate vizând rezultate ce ar putea fi integrate în practică:

  • atragerea, menţinerea şi susţinerea cercetătorilor români implicaţi în proiecte naţionale și/sau internaţionale de cercetare în sănătate în poli de excelenţă în cercetare/structuri instituţionale competitive pe piaţa cercetării/ constituirea/promovarea de clustere având ca obiectiv principal dezvoltarea de mecanisme formale de transfer al rezultatelor cercetării în practica medicală (baze de date, platforme, parteneriate);
  • studii de evaluare a implementării protocoalelor clinice;

b. Dezvoltarea cercetării în sănătate publică şi servicii de sănătate, pentru elaborarea de politici de sănătate bazate pe evidenţe:

  • dezvoltarea capacităţii de cercetare populaţională a institutelor specializate din sistemul de sănătate, cercetări care să fundamenteze intervenţia în sănătatea publică;
  • crearea de mecanisme formale de realizare a studiilor, prin dezvoltarea mecanismelor de colaborare în domeniul cercetării cu sectorul academic şi/sau cu organizaţii neguvernamentale cu experienţă în cercetarea de sănătate;
  • proiectarea şi implementarea de intervenţii în domeniul sănătăţii publice în domenii precum:
    • evaluarea morbidităţii şi mortalităţii – analize de nevoi de sănătate a populaţiei;
    • evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor acesteia; monitorizarea stării de sănătate a copiilor/ persoanelor vulnerabile, evaluarea echităţii furnizării serviciilor medicale/ accesului la serviciile de sănătate;
    • analiza contextului, a nevoilor, a eficacităţii şi eficienţei intervenţiilor de sănătate publică domenii care reprezintă priorităţi europene (bolile transmisibile, screening pentru unele cancere), sau naţionale de sănătate publică (sănătatea reproducerii, HIV/SIDA, imunizări etc.); studii de evaluarea a riscurilor/ comportamentor la risc pentru starea de sănătate (inactivitate fizică, consum de tutun, alcool, alimentaţie nesănătoasă, etc.) şi dezvoltarea de planuri de combatere;
    • evaluarea capacităţii de administrare şi conducere a sistemului de sănătate (evaluarea proceselor de management cu rol în administrarea sistemului de sănătate şi evaluarea politicii de resurse umane în sistemul de sănătate) şi implementarea recomandărilor;
    • studii de utilizare a serviciilor de sănătate, de performanţă a sistemului de sănătate, de costificarea serviciilor de sănătate, de satisfacţie a pacienţilor/populaţiei;
    • studii de impact financiar a diferitelor propuneri de politici de sănătate;
    • studii cu privire la efortul comparativ dedicat diferitelor tipuri de afecţiuni (de exemplu, cele transmisibile comparativ cu cele netransmisibile);
    • evaluare a rezultatelor serviciilor de sănătate (e.g. reinternări, cancer depistat in fază tardivă, complicații evitabile precum numărul de amputaţii de membre inferioare datorate diabetului);
    • studii privind siguranţa pacientului în serviciile de sănătate.

 

Rezultatele Estimate

Proiectele ce urmează a fi finanţate prin intermediul acestui instrument trebuie să conducă, cu precădere, la obţinerea unor rezultate care să faciliteze translaţia spre trialurile clinice şi, în final, spre practica medicală a unui număr de metode diagnostice şi terapeutice inovatoare, cu potenţial de a completa sau chiar înlocui metodele clasice (chimioterapia, radioterapia, intervenţia chirurgicală, etc.).

Sunt aşteptate rezultate de tipul: dezvoltare de modele experimentale, instalaţii pilot, procese, servicii și/sau protocoale inovative, trialuri clinice, publicarea de articole ISI, cărţi, propuneri de invenţii înregistrate, locuri de muncă create, în corelare cu obiectivele programului. Este necesar ca rezultatele sa fie cuantificate prin indicatori.

 

Propunerea Planului Strategic al Academiei de Științe Medicale şi Tipuri de Proiecte

A. Îmbunătăţirea sănătăţii mamei şi copilului

  1. Cercetări ştiinţifice pentru dezvoltarea unor metode de evaluare a stării de sănătate a copiilor între 0-18 ani din România.

Rezumat: Efectuarea de cercetări privind diagnosticul prenatal şi perinatal de dezvoltare intrauterină şi aplicaţii ale medicinii genomice pentru studii intrauterine, privind starea de sănătate a noului născut; evaluarea stării de sănătate a copiilor 1-6 ani; evaluarea parametrilor biologici şi de sănătate a copiilor 6-18 ani;

Rezultate potenţiale: Elaborarea de protocoale cu potenţial de standardizare şi extindere la nivelul întregii ţări, realizarea de softuri medicale performanțe (baze de date şi statistică medicală) în vederea elaborării de politici publice cu privire la starea de sănătate a copiilor 0-18 ani.

  1. Elaborarea şi realizarea unui registru naţional de malformaţii congenitale prin crearea unui sistem electronic de raportare a cazurilor din ţară.

Rezumat: Se urmăreşte analiza relaţiei afecţiunii embrio-fetale şi materne şi apariţia unui handicap grav asociat sarcinii; fundamentarea necesitaţii realizării registrului naţional de malformaţii congenitale; dezvoltarea de instrumente informatice noi, îmbunătăţirea celor existente, precum şi validarea acestora pentru raportarea cazurilor de malformaţii congenitale la nivel de ţară.

B. Combaterea poverii bolii în populaţie prin:

Reducerea poverii prin boli netransmisibile evitabile, inclusiv intervenţii privind patologii cronice istoric neglijate (cancer, boli cardiovasculare, diabet, sănătatea mintală, boli rare)

I. Boli neoplazice

  1. Dezvoltarea registrului de boală oncologică şi a ghidului de prevenţie.

Rezumat: derularea de cercetări exploratorii, analiză statistică şi de evaluare a incidenţei bolilor canceroase, rezultatele acestui demers urmând a sta la baza elaborării registrului de boală oncologică, prin implementarea unui sistem pilot de identificare date, folosind inclusiv sisteme GIS (Sistem Geografic Informațional). Dezvoltarea de ghiduri de prevenţie primară şi/sau secundară a bolilor neoplazice cu un potenţial ridicat de diseminare la nivelul întregului sistem de sănătate dat de configurarea acestuia ca aplicaţie modernă IT.

Rezultat: Registru de boală oncologică şi ghiduri de prevenţie

  1. Cercetări privind dezvoltarea de metode moderne de diagnostic şi orientare terapeutică în boala canceroasă (tumori solide).

Rezumat: Cercetarea vizează introducerea în România a unor metode moderne de medicină bazată pe dovezi şi tratament medical personalizat al pacientului oncologic. Cercetările ştiinţifice au ca obiectiv de a dezvolta, optimiza şi implementa o suită de servicii de caracterizare moleculară avansată a tumorilor solide.

Totodată se evaluează posibilitatea şi oportunitatea de a implementa un model naţional de lucru în acest domeniu, similar celor din statele Uniunii Europene.

Rezultat: Introducerea diagnosticului personalizat în terapia oncologică cu potenţial de multiplicare la nivelul întregii ţări, concomitent cu creşterea semnificativă a ratei de răspuns a pacienţilor la tratament şi eficientizarea cheltuielilor cu diagnosticarea şi tratamentul tumorilor solide.

  1. Cercetări privind creşterea substanţială a specificităţii unor metode moderne de diagnostic şi orientare terapeutică în bolile neoplazice

Rezumat: Cercetările ştiinţifice au ca obiectiv dezvoltarea, optimizarea şi implementarea unor protocoale pentru creșterea specificității şi acurateţii examenului PET-CT în scop diagnostic şi de monitorizare a evoluţiei bolii. Totodată se evaluează posibilitatea şi oportunitatea de a implementa un model naţional de lucru în acest domeniu și care ulterior ar putea deveni obiect al unui program naţional de sănătate.

Rezultat: reducerea substanţială a rezultatelor fals pozitive la examinările PET cu economii semnificative de fonduri şi cu utilizarea eficientă a infrastructurii existente în ţară

  1. Cercetare fundamentală şi dezvoltare experimentală în medicina translațională

Rezumat: Proiectul urmăreşte crearea unei platforme integrate, adecvate pentru plasarea şi interconectarea activităţilor şi tehnologiilor biomedicale de înaltă performanţă, orientate spre integrarea explorărilor fundamentale cu cercetarea clinică prin intermediul modelelor experimentale.

Rezultat: realizarea de instrumente moleculare de diagnostic cuplate cu identificarea de noi ţinte terapeutice – concept formal consacrat în cadrul noţiunii de teranostic.

  1. Cercetări privind dezvoltarea de metode moderne de diagnostic şi orientare terapeutică în leucemii

Rezumat: Proiectul vizează introducerea în România a unor metode moderne de medicină bazată pe dovezi şi tratament medical personalizat al pacientului oncologic. Cercetările ştiinţifice au ca obiectiv de a dezvolta, optimiza şi implementa o suita de servicii de caracterizare moleculară avansată în leucemii.

Totodată se evaluează posibilitatea şi oportunitatea de a implementa un model naţional de lucru în acest domeniu, similar celor din statele Uniunii Europene.

Rezultat: Introducerea diagnosticului personalizat în terapia oncologică cu potenţial de multiplicare la nivelul întregii ţări, concomitent cu creşterea semnificativă a ratei de răspuns a pacienţilor la tratament şi eficientizarea cheltuielilor cu diagnosticarea şi tratamentul leucemiilor.

II. Boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, boli neurologice, diabet şi de altă natură

  1. Evaluarea disfuncţiei miocardice microvasculare ca marker de risc în prezența sau absența bolii coronariene obstructive

Rezumat: Studii recente utilizând imagistica morfologică şi funcţională evidenţiază rolul disfuncţiei microvasculare miocardice (DMM) în riscul cardiac, în general şi în cel ischemic, în special. DMM este prezentă la un număr mare de pacienţi atât cu, cât şi fără boală coronariană obstructivă. Se va evalua proporţia de contribuţie a acesteia în povara ischemică totală, precum şi valoarea diagnostică. Prin cercetările în acest domeniu se urmăreşte testarea DMM prin metode noninvazive şi invazive, incluzând evaluarea imagistică modernă morfologică prin studiu angio şi scintrigramă cardiacă SPECT și PET, cu evaluarea ischemiei miocardice, a morfologiei coronariene, a raportului metabolism miocard/vascularizaţie şi alegerea terapiei optime.

Rezultate: Reducerea mortalităţii în rândul pacienţilor cu risc cardiac şi care nu prezintă leziuni coronariene obstructive.

Elaborarea de ghiduri şi protocoale cu extindere la nivel naţional.

  1. Evaluarea riscului de moarte subită cardiacă şi valoarea prognostică a ablaţiei focarelor de tahicardie ventriculară la pacienţi încadraţi tradiţional în clasa de risc mic sau chiar fără risc.

Rezumat: Cercetarea clinică internaţională actuală evaluează extensiv riscul de moarte subită cardiacă (MSC) la pacienți care tradițional au fost considerați de risc scăzut, dar care reprezintă un rezervor important de victime ale MSC, numeric mai mare decât al pacienților considerați de risc înalt.

Rezultat: Prin cercetările în acest domeniu se urmărește stratificarea noninvazivă a riscului de moarte subită, detectarea și evaluarea electrofiziologică a inductibilității aritmiilor maligne (tahicardie ventriculară) și ablația focarelor aritmice.

Elaborare de ghiduri şi protocoale cu posibilitate de standardizare naţională.

  1. Cercetări privind tulburările vegetative în bolile neuro-degenerative

Rezumat. Bolile neuro-degenerative au o incidenţă globală în creştere și nu beneficiază încă de tratamente curative sau amelioratoare ale evolutiei bolii. Printre simptomele invalidante ale acestor afecțiuni se găsesc tulburarile vegetative (disautonomia) care sunt subdiagnosticate și subtratate în momentul de față. Prin cercetările specifice în acest domeniu se urmărește evaluarea clinică-imagistică complexă a acestor pacienţi cu disautonomie în cadrul bolilor neurodegenerative.

Rezultat: Prin diagnosticarea disautonomiei în bolile neurodegenerative (boala Alzheimer, demența fronto-temporală, boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică, atrofia multisistemică) se urmarește identificarea unor opțiuni terapeutice adaptate care să îmbunătățească substanțial calitatea vieții acestor pacienți, reducând din povara bolii și prelungirea perioadei de independență a acestor pacienți cu beneficii majore din punct de vedere social, dar și cu mari economii pentru sistemul de sănătate.

  1. Cercetări ştiinţifice privind elaborarea de metode moderne privind tratamentul antiagregant personalizat în accidentul vascular cerebral

Rezumat: Proiectul urmăreşte testarea in-vitro a răspunsului la tratamentul antiagregant; corelaţii privind farmaco-cinetica antiagregantelor şi răspunsul in-vivo; modelarea farmaco-cinetică şi farmatico-dinamică în elaborarea schemelor de tratament antiagregant; elaborarea unor teste alternative de screening privind răspunsul la tratamentul antiagregant.

Rezultat: scheme de tratament personalizat în bolile neuro-vasculare.

III. Bolile rare

  1. Dezvoltarea unor capacități specifice și coerente de diagnostic în domeniul bolilor rare neuro-musculare

Rezumat. Bolile rare neuro-musculare sunt afecțiuni majore invalidante care afectează toate grupele de populație. Diagnosticul acestor afecțiuni este extrem de laborios și costisitor.

Activitățile de cercetare specifică includ biopsii de mușchi și nerv periferic cu analiza histologică, imunohistochimică, electrono-microscopică și genetică. De asemenea, se urmărește o abordare clinico-patologică integrată care în final să ducă la elaborarea de protocoale și la inițierea unui registru național pentru acest tip de afecțiuni.

Rezultat: Protocoale de diagnostic care se vor putea extinde la nivel național.

2.Dezvoltarea Registrului de boli rare, de ghiduri clinice şi de recuperare

Rezumat: Derularea de cercetări exploratorii, analiza statistică și de evaluare a incidenţei bolilor rare ce vor constitui surse de date ce se vor integra în registrul de boli rare.

Rezultat: Registrul național de boli rare şi elaborare de ghiduri clinice şi de recuperare.

C. Terapii alternative în sănătate

  1. Studii privind evaluarea adresabilităţii pacienţilor către cabinetele şi unităţile de specialitate care prestează activităţi medicale alternative.

Rezumat: Evaluarea metodelor etichetate ca fiind medicină alternativă; evaluarea riscurilor şi avantajelor metodelor oferite de medicină alternativă (complementară), precum şi crearea unei baze de date a furnizorilor de medicină alternativă;

Rezultat: Analize şi studii de impact.

D. Conştientizarea şi educarea populaţiei privind soluţiile eficace cu caracter preventiv

  1. Cercetări exploratorii pentru determinarea şi elaborarea de metode moderne de informare, educare şi comunicare privind prevenţia bolilor transmisibile

Rezultate: ghid clinic de prevenţie cu rol educativ pentru sănătate încă de la vârstele tinere, cu accent pe temele prioritare legate de prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc, în funcţie de problematica specifică vârstei, prin creşterea gradului de informare în rândul elevilor, pentru formarea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil al acestora.